Zorii zilei – Emil Lungeanu

cine da apa la moara sublimei inutilitati daca nu chiar tinicheaua de protestatar? n cind faci gura esti tras de urechi ca incalci n legea talionului estetic n ochi pentru ochi, arta pentru arta, n ca nu sezi in banca ta n alo, asezati-va linistiti la locurile voastre, n lasati lozincile astea existentialiste cu n responsabilitatea sociala a scriitorului, n n-auziti pe Sf. Mare Mucenic Nicolae n strigind la voi stimparati-va! cum care, al de l-au ciuruit ca pe un ciine n colo-sa in zapada, n Iorga, bre n membru in patruzeci si patru de academii, n asa ca sezi binisor in banca ta si n croseteaza de-ale tale, fantezii, n versuri cuminti despre frumusetile patriei n si ale panselutelor udate cu stropitoarea, n ori vaicareli si elegii n despre iubita care ti-a dat teapa sau n ce-ai mai visat tu asta-noapte, n si ce daca-s doar niste facile prostii n cind nimic nu ai a spune, n lasa-l in pace pe Eminescu sa doarma, n ce-i aia ca n-ai miza, n parca te-ai plinge ca n-ai acasa priza, n si ce daca n-ai, pe cine doar ca-s sterile, n dar tocmai, ideea e sa nu doara pe nimeni n aiurelile tale sublime n daca vrei sa-ti convingi cititorul n sa le rumege impacat ca un bou, n nu conteaza daca bati cimpii, totul e n s-o faci gratios ca un balerin, n sa-ti fie scrisul n ca paradisul, n n-ai decit sa si delirezi n daca-ti plac betiile de cuvinte, n totul e sa nu sofezi, n nu-l vazusi pe divinul Nijinski ce-a patit n la Paris in Dupa-amiaza unui faun cind n profitind ca-i dadusera pe mina volanul n intregii coregrafii n a improvizat incalecindu-i nimfei esarfa n si mimind ca etetera, uliuliu ce mai scandal, n ce de spectatoare ofticate, e si normal, n iata prin urmare ce se intimpla n cind tii mortis sa faci din arta tribuna n punindu-ti-o cu propria mina n la timpla.