Muntele de ametist – Elena-Maria Cernaianu

Acesta ar fi, cred, a fost deja, drumul, ridicand, ca sa fiu in ton cu eminenta romanciera, barierele Broodu, al Elenei-Maria Cernaianu, in teritoriul de taine si simboluri, de mistici launtrice (ar spune in caz acelasi Mircea Eliade) al beletristicii majore cum ar fi speta romanului. n Un roman in care, in incredintarea Elenei-Maria Cernaianu (vezi, astazi, remarcabilul, asteptatul Muntele de ametist) dezertiunea, premeditata, de la canonul originar este vadita: aici epicul pur si simplu nu este, va sa zica, neglijat, dar este, iata, numai redus, spre a face loc meditatiilor personale ori rafinat carturaresti. – A. I. Brumaru