Cantecul pastorului – Max Bolliger

Din iesle se auzea copilul plangand. Dar baiatul n-avea niciun chef sa-l auda, asa ca si-a acoperit urechile si a mers mai departe. Insa plansetul l-a urmarit. I-a patruns in suflet. A simtit in inima o chemare de neoprit care il indemna inapoi spre iesle. Baiatul s-a intors la grajdul cel saracacios. Femeia si barbatul, impreuna cu ceilalti pastori, incercau sa aline plansul pruncului. In zadar! Ce-i lipsea copilului oare? Deodata, baiatul nu s-a mai opus chemarii din inima sa. A scos fluierul de sub cojoc si a inceput sa cante. Copilul a tacut imediat, pana si ultimul suspin s-a stins din pieptul sau mic. Il privea pe baiat si zambea. Si atunci, baiatul a simtit cum acest zambet il face mai bogat decat tot aurul si argintul din lume. n n Ilustratii color de Stepan Zavrel. n n Traducere din limba germana de Mara Wagner.